Nivelul de trai al braşovenilor a scăzut, în ultimul an, cu aproape 5%, în timp ce, pentru restul românilor a crescut cu acelaşi procent

Numărul de salariaţi din judeţul Braşov a crescut cu 1,82% în ultimul an, însă braşovenii continuă să cîştige mai puţin decît media pe ţară. Specialiştii susţin că aceasta este urmarea faptului că în judeţul Braşov există forţă de muncă din belşug, însă locurile de muncă sînt prea puţine, iar angajatorii îşi permit, astfel, să plătească mai puţin. Soluţia pentru această problemă ar fi investiţiile masive, spun economiştii de la Direcţia Judeţeană de Statistică. Pentru asta însă, e nevoie de o legislaţie „atrăgătoare“ şi de infrastructură. Judeţul Braşov are, în acest moment, 154.500 de angajaţi, efectivul de salariaţi crescînd cu 1,82% în acest an. Această creştere, care este sensibil mai mare decît media de 1,26% la nivel naţional, nu acoperă însă nici pe departe numărul locurilor de muncă pierdute de la declanşarea crizei economice. „Braşovul a cîştigat, într-adevăr, cam 2.800 de locuri de muncă în 2011. Însă a pierdut în ultimii doi ani peste 15.000! Dacă acum avem un efectiv de salariaţi de 154.500, în 1990 aveam 273.000 numai în industrie“, spune directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov, Ion Popescu. Şi cîştigurile braşovenilor sînt mai mici în 2011, faţă de 2010. Cîştigul salarial mediu nominal la Braşov era, la sfîrşitul anului, de 1.423 de lei, mai mic, în noiembrie, cu 1,25% faţă de anul trecut. În timp ce cîştigurile braşovenilor sînt, în cel mai fericit caz, aceleaşi, la nivel naţional cîştigul salarial mediu nominal a crescut, la sfîrşitul lui noiembrie 2011, cu 8,28%, ajungînd la 1.491 lei. În statistici, braşovenii sînt sub nivelul ţării şi ca putere de cumpărare. Nivelul lor de trai a scăzut, în ultimul an, cu aproape 5%, în timp ce, pentru restul românilor a crescut cu acelaşi procent.

Cîştigurile salariale cresc la nivel naţional, scad la Braşov

Judeţul Braşov are, în acest moment, 154.500 de angajaţi, efectivul de salariaţi crescînd cu 1,82% în acest an. Această creştere, care este sensibil mai mare decît media de 1,26% la nivel naţional, nu acoperă însă nici pe departe numărul locurilor de muncă pierdute de la declanşarea crizei economice. „Braşovul a cîştigat, într-adevăr, cam 2.800 de locuri de muncă în 2011. Însă a pierdut în ultimii doi ani peste 15.000! Dacă acum avem un efectiv de salariaţi de 154.500, în 1990 aveam 273.000 numai în industrie“, spune directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov, Ion Popescu.
Şi cîştigurile braşovenilor sînt mai mici în 2011, faţă de 2010. Cîştigul salarial mediu nominal la Braşov era, la sfîrşitul anului, de 1.423 de lei, mai mic, în noiembrie, cu 1,25% faţă de anul trecut. În timp ce cîştigurile braşovenilor sînt, în cel mai fericit caz, aceleaşi, la nivel naţional cîştigul salarial mediu nominal a crescut, la sfîrşitul lui noiembrie 2011, cu 8,28%, ajungînd la 1.491 lei. În statistici, braşovenii sînt sub nivelul ţării şi ca putere de cumpărare. Nivelul lor de trai a scăzut, în ultimul an, cu aproape 5%, în timp ce, pentru restul românilor a crescut cu acelaşi procent.

Prea puţine locuri de muncă

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) au şi o explicaţie pentru salariile mai mici ale braşovenilor, care stau la baza puterii de cumpărare mai reduse şi a consumului mai scăzut. Se pare că în judeţul Braşov există forţă de muncă „din belşug”. „Avem resurse de muncă şi o populaţie tînără pe segmentul de vîrstă de mijloc, între 35 şi 50 de ani. Însă gradul de ocupare al forţei de muncă este de numai 54-55% la Braşov, faţă de o medie de 59% cît este la nivel naţional şi 60% cît este în Regiunea 7 Centru”, spune directorul adjunct al DJS Braşov, Mihaela Pîtea. În plus, şi rata de dependenţă materială faţă de o persoană angajată este mai mare la Braşov. „Acest indicator se referă la numărul de persoane neangajate care depind de una cu venituri”, explică Pîtea. Astfel, în condiţiile în care există cerere mică de forţă de muncă şi ofertă mare, angajatorii îşi permit să vină cu salarii mai mici, explică reprezentanţii DJS.

Soluţia: investiţiile

Statisticienii braşoveni, cu o solidă pregătire economică, susţin că soluţia pentru a „repara” această anomalie de la Braşov ar fi investiţiile masive. Pentru asta însă este nevoie de o legislaţie care să îi încurajeze pe investitori să vină în România. Şi de o infrastructură adecvată. „Autostrada şi aeroportul ar prinde foarte bine, din acest punct de vedere”, a declarat directorul executiv al Statisticii, Ion Popescu. La fel de importante sînt şi economiile statelor cu care firmele din Braşov au schimburi considerabile. „În acest moment depindem de Germania. Cam 40% din exporturile companiilor din Braşov merg spre această ţară”, mai spune şeful DJS.

Şomerii Statisticii sînt mai mulţi ca ai AJOFM-ului

• În statistici a crescut şi numărul de şomeri la Braşov. În trimestrul al treilea din 2011, efectivul şomerilor a crescut cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică, calculate după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), le contrazic însă pe cele ale AJOFM, care anunţa o scădere cu două puncte procentuale. „Noi calculăm după studii şi cercetări în gospodăriile oamenilor, cei de la AJOFM, după înregistrările pe care le au. Există însă şomeri care au ieşit din plată şi atunci ei nu mai figurează nicăieri”, explică Ion Popescu diferenţa la numărătoarea şomerilor.